Acasa
Ultimele imagini
Înregistrare
ConectareDrama Totala Sezonul I: Concursul Dramei Totale
Pagina 1 din 1
Drama Totala Sezonul I: Concursul Dramei Totale
Scris de KiMO Joi Aug 21, 2014 3:46 pm
Episodul 1 - "Sfarsitul"
O alta zi mohorata de iarna. Totul era la fel ca de obicei, aceeasi rutina zilnica in toata Romania. Dar pentru 12 adolescenti, viata urma sa se schimbe... pentru totdeauna. Peste 100 de persoane din intreaga tara se inscrisesera in noul concurs organizat de un tanar de doar 15 ani, unul care avea sa revolutioneze tot ce se stiuse despre televiziune. Toti asteptau entuziasmati rezultatele.
Pe un ecran mic de televizor din Iasi, un baietel de doar 9 ani se uita cu bunica lui asteptand cu emotie sa vada daca a intrat. Il chema Alin, dar primise de curand porecla de "Distractie". Pana la urma, de ce nu? Bunica lui sare din pat si striga: "Incepe!". In fata ecranului apare o figura destul de impunatoare, imbracata elegant, care parca se uita fix in ochii tai. Un zambet sarmant, o frizura perfecta... da, este vorba de mine. Andrei, pseudonim - KiMO.
KiMO: A venit momentul sa vedem cine va participa in cel mai nou show de entertainment din televiziunea romaneasca. Concursul Dramei Totale a inceput. Primul nostru concurent este...
Distractie inghitea in sec in timp ce KiMO desfacea plicul cu numarul 1. In cateva fractiuni de secunda, bunica a sarit din nou din pat si a inceput sa tipe de fericire. Se pare ca pustiul fusese acceptat.
In capitala, lucrurile stateau altfel. Relatiile unui anumit Dany ii asigurau un loc sigur in concurs. Pana la urma, parintii lui imi finantau show-ul. Deci, nu fusese un soc prea mare cand si-a auzit numele scris in plicul numarul 2.
In cealalta parte a Bucurestiului, intr-un sector uitat, un baiat ambitios isi astepta randul. Avea o mare incredere in sine, sau cel putin asa parea. Glumele lui il defineau. Il chema... Duncan. Astepta impreuna cu vecinul lui, poreclit Getodac, rezultatele inscrierilor. Unul dintre ei avea sa intre in concurs, sau cine stie, poate chiar amandoi.
KiMO: In plicul numarul 3, din Bucuresti, il salutam pe... Duncan! Un baiat de 14 ani din Bucuresti.
Dupa anunt, ati fi crezut ca Getodac ar fi suparat si invidios, dar din contra, il aclama. Se grabeste spre frigider si scoate o sticla de whisky. Uitasera ca sunt inca doar niste copii?
Tecuci, municipiul judetului Galati. Nu se intampla prea multe aici. Zilele trec neobservate. Un baietel mai plinut, de aproape 12 ani, avea sa afle ca viata lui va iesi in curand din cotidian. I se spunea Mike. Sa fiu sincer, vestile il cam socasera. Avea sa-si anunte toti prietenii lui de marea lui sansa. Mama, bunicii, matusa.... poate chiar si pe tatal lui, care il abandonase cand era mic.
In Galati, un fotbalist de aceeasi varsta cu mine statea in vestiar cu colegii lui, asteptand soarta sa-i bata la usa. Colegii lui nu erau interesati decat de bani, insa el dorea mai mult... dorea sa cunoasca persoane noi, persoane care sa-l inteleaga. In gasca lui, amicitia presupunea discutii traditionale despre masini, fete si desigur, bani. Exista o cu totul alta lume acolo? Steven avea sa afle cat de curand, pentru ca si el fusese acceptat.
Inapoi in Bucuresti, strazile erau cutreierate de 3 fete de 15 ani, care aratau ca treceau de varsta de 25. Una dintre cele 3 dive avea sa participe in concurs. Toate stateau concentrate cu smartphone-urile in mana, aplicatiile TV online descarcate, asteptand rezultatele. Fiecare avea o parere mai buna despre ea decat cealalta, asa ca socul pentru prietenele lui Heather fusese mare atunci cand i-au auzit numele strigat. Se simteau umilite si dezgustate, dar au imbratisat-o si au felicitat-o. C'est la vie!
Undeva in... ugh, cine stie?, un barbat de aproape 40 de ani isi petrecea zilele pe laptop lucrand. Camera lui plina de mancare chinezeasca si cafele pe jumatate terminate sugerau ca nu era o fire prea ordonata. Era un freelancer care pur si simplu voia o vacanta, o eliberare de la stresul zilnic. Sau era mai mult de atat? Oricum ar fi fost, misteriosul nostru adult intrase in concurs sub numele de IDT.
Alti trei concurenti din orase necunoscute au intrat in show-ul meu, Zeus, Florin si Ema. Nu-i asa ca urati atunci cand nu stiti absolut nimic despre o persoana cu care va veti petrece urmatoarele saptamani impreuna?
Inapoi in Tecuci, un tanar matur, inteligent si consecvent avea sa indeplineasca atu-urile ideale pentru un candidat perfect. Din pacate, aceleasi calitati aveau sa devina in curand si defecte, pentru ca vom afla ca penultimul nostru concurent, George, este de fapt o persoana extrem de banala. Oare concursul meu il va schimba? Ramane de vazut.
In Dorohoi, ce-o-mai-fi-si-asta, un baiat cu putine aptitudini intelectuale, ca sa spunem asa, avea sa-si auda numele din ultimul plic. Si chiar intr-un mod caraghios. Uitase de mult ca a depus cererea, dar norocul a facut sa cumpere portocale de la o femeie care avea un radio pe taraba respectiva. Transmisia prin radio a fost sustinuta tot de parintii lui Dany, apropo. Odata ce si-a auzit numele, i-a venit o singura intrebare in minte - numele lui era Alfan?
Intr-o sala gigantica de la capatul Romaniei, intr-o padure parasita, avea sa inceapa concursul in cateva zile.
KiMO: Si toate vietile lor se vor schimba intr-un mod fara precedent... Dramatic, nu? Sunt KiMO, si va urez un bun venit calduros la Concursul... Dramei... Totale!
O alta zi mohorata de iarna. Totul era la fel ca de obicei, aceeasi rutina zilnica in toata Romania. Dar pentru 12 adolescenti, viata urma sa se schimbe... pentru totdeauna. Peste 100 de persoane din intreaga tara se inscrisesera in noul concurs organizat de un tanar de doar 15 ani, unul care avea sa revolutioneze tot ce se stiuse despre televiziune. Toti asteptau entuziasmati rezultatele.
Pe un ecran mic de televizor din Iasi, un baietel de doar 9 ani se uita cu bunica lui asteptand cu emotie sa vada daca a intrat. Il chema Alin, dar primise de curand porecla de "Distractie". Pana la urma, de ce nu? Bunica lui sare din pat si striga: "Incepe!". In fata ecranului apare o figura destul de impunatoare, imbracata elegant, care parca se uita fix in ochii tai. Un zambet sarmant, o frizura perfecta... da, este vorba de mine. Andrei, pseudonim - KiMO.
KiMO: A venit momentul sa vedem cine va participa in cel mai nou show de entertainment din televiziunea romaneasca. Concursul Dramei Totale a inceput. Primul nostru concurent este...
Distractie inghitea in sec in timp ce KiMO desfacea plicul cu numarul 1. In cateva fractiuni de secunda, bunica a sarit din nou din pat si a inceput sa tipe de fericire. Se pare ca pustiul fusese acceptat.
In capitala, lucrurile stateau altfel. Relatiile unui anumit Dany ii asigurau un loc sigur in concurs. Pana la urma, parintii lui imi finantau show-ul. Deci, nu fusese un soc prea mare cand si-a auzit numele scris in plicul numarul 2.
In cealalta parte a Bucurestiului, intr-un sector uitat, un baiat ambitios isi astepta randul. Avea o mare incredere in sine, sau cel putin asa parea. Glumele lui il defineau. Il chema... Duncan. Astepta impreuna cu vecinul lui, poreclit Getodac, rezultatele inscrierilor. Unul dintre ei avea sa intre in concurs, sau cine stie, poate chiar amandoi.
KiMO: In plicul numarul 3, din Bucuresti, il salutam pe... Duncan! Un baiat de 14 ani din Bucuresti.
Dupa anunt, ati fi crezut ca Getodac ar fi suparat si invidios, dar din contra, il aclama. Se grabeste spre frigider si scoate o sticla de whisky. Uitasera ca sunt inca doar niste copii?
Tecuci, municipiul judetului Galati. Nu se intampla prea multe aici. Zilele trec neobservate. Un baietel mai plinut, de aproape 12 ani, avea sa afle ca viata lui va iesi in curand din cotidian. I se spunea Mike. Sa fiu sincer, vestile il cam socasera. Avea sa-si anunte toti prietenii lui de marea lui sansa. Mama, bunicii, matusa.... poate chiar si pe tatal lui, care il abandonase cand era mic.
In Galati, un fotbalist de aceeasi varsta cu mine statea in vestiar cu colegii lui, asteptand soarta sa-i bata la usa. Colegii lui nu erau interesati decat de bani, insa el dorea mai mult... dorea sa cunoasca persoane noi, persoane care sa-l inteleaga. In gasca lui, amicitia presupunea discutii traditionale despre masini, fete si desigur, bani. Exista o cu totul alta lume acolo? Steven avea sa afle cat de curand, pentru ca si el fusese acceptat.
Inapoi in Bucuresti, strazile erau cutreierate de 3 fete de 15 ani, care aratau ca treceau de varsta de 25. Una dintre cele 3 dive avea sa participe in concurs. Toate stateau concentrate cu smartphone-urile in mana, aplicatiile TV online descarcate, asteptand rezultatele. Fiecare avea o parere mai buna despre ea decat cealalta, asa ca socul pentru prietenele lui Heather fusese mare atunci cand i-au auzit numele strigat. Se simteau umilite si dezgustate, dar au imbratisat-o si au felicitat-o. C'est la vie!
Undeva in... ugh, cine stie?, un barbat de aproape 40 de ani isi petrecea zilele pe laptop lucrand. Camera lui plina de mancare chinezeasca si cafele pe jumatate terminate sugerau ca nu era o fire prea ordonata. Era un freelancer care pur si simplu voia o vacanta, o eliberare de la stresul zilnic. Sau era mai mult de atat? Oricum ar fi fost, misteriosul nostru adult intrase in concurs sub numele de IDT.
Alti trei concurenti din orase necunoscute au intrat in show-ul meu, Zeus, Florin si Ema. Nu-i asa ca urati atunci cand nu stiti absolut nimic despre o persoana cu care va veti petrece urmatoarele saptamani impreuna?
Inapoi in Tecuci, un tanar matur, inteligent si consecvent avea sa indeplineasca atu-urile ideale pentru un candidat perfect. Din pacate, aceleasi calitati aveau sa devina in curand si defecte, pentru ca vom afla ca penultimul nostru concurent, George, este de fapt o persoana extrem de banala. Oare concursul meu il va schimba? Ramane de vazut.
In Dorohoi, ce-o-mai-fi-si-asta, un baiat cu putine aptitudini intelectuale, ca sa spunem asa, avea sa-si auda numele din ultimul plic. Si chiar intr-un mod caraghios. Uitase de mult ca a depus cererea, dar norocul a facut sa cumpere portocale de la o femeie care avea un radio pe taraba respectiva. Transmisia prin radio a fost sustinuta tot de parintii lui Dany, apropo. Odata ce si-a auzit numele, i-a venit o singura intrebare in minte - numele lui era Alfan?
Intr-o sala gigantica de la capatul Romaniei, intr-o padure parasita, avea sa inceapa concursul in cateva zile.
KiMO: Si toate vietile lor se vor schimba intr-un mod fara precedent... Dramatic, nu? Sunt KiMO, si va urez un bun venit calduros la Concursul... Dramei... Totale!
KiMO- Zeu
- Dolari : 119210
Mesaje : 7819
Reputatie : 182
Data de inscriere : 01/09/2010
Varsta : 27
Localizare : indecis
Situatie amoroasa : Single
Stare de spirit : Bitchy -
Re: Drama Totala Sezonul I: Concursul Dramei Totale
Scris de KiMO Sam Aug 23, 2014 1:04 am
Episodul 2 - "Noua casa"
21 februarie 2011. Ii asteptam pe concurenti in noua lor casa, unde aveau sa-si petreaca urmatoarele saptamani. Toata casa era protejata fonic, deci nu auzeam elicopterul cand sosea. Stateam si savuram un espresso. Trebuiau sa fie aici de 2 ore.
Totusi, nu aveam idee ca cei 12 concurenti asteptau in fata incaperii, fara vreun indiciu despre cum se deschide usa gigantica de fier.
Heather: Arata a inchisoare, si suntem in mijlocul pustietatii.
Steven: Cum ar trebui sa intram?
George: Erm, e o sonerie acolo...
La exact 17m deasupra lor.
Duncan: Asta trebuie sa fie prima proba.
Ema: Asta imi aminteste de un banc cu o musca!
Heather: Pastreaza-l. Cum ar trebui sa ajungem acolo?
Florin si Distractie erau deja maguliti de agitatia din jurul lor. Simteau cum incep sa se panicheze.
Distractie: Si tu esti mic?
Florin: Am totusi 9 ani...
IDT: Nu va ingrijorati, o sa am eu grija de voi.
Zeus: Pedo alert.
George: Ar trebui sa cream un fel de scara umana, iar ultimul de sus sa apese pe buton.
Dany: Lucru in echipa.
Ai fi crezut ca am ales tinerii perfecti pentru concursul imposibil la care aveau sa participe in cateva momente, insa...
Alfan: Doar tu ai mai ramas! Urca pe mine si apasa-l! Apasa-l, apasa-l, apasa-l!
Mike: Si tie iti plac Robotzii?! Si apropo, am si eu un nume, e Mike!
Alfan: Da, te-ai uitat la ultimul episod?
Heather: URCA ODATA!
Mike se catara pe scara care deja se clatina, si incearca sa apese, dar... era deja prea tarziu. Totul se daramase, iar concurentii ajunsesera dintr-o scara umana intr-o gramada umana.
Duncan: Cat cantaresti?!
Usile de fier se deschid. O lumina orbitoare iesea din incapere. Sa fie o stea, sa fie chiar soarele? Nu, eram eu, cu espresso-ul in mana.
KiMO: Bonjour! Vad ca ati devenit apropiati in timpul petrecut impreuna.
Radeam badjocoritor de ei. Imi erau inferiori, dar habar n-aveam ca unii dintre ei aveau sa-mi ajunga cei mai buni prieteni. Concurentii intra si se uita curiosi in jur, pana cand sunt perturbati de sunetul usii din spate, pe care tocmai o inchisesem.
Florin: Ce a fost asta?!
KiMO: Asezati-va. Este timpul sa va explic regulile.
Le fac semn spre canapea si ei imi asculta ordinele. Imi placea atentia pe care mi-o acordau. Era totusi cineva care ma intriga acolo.
KiMO: Fiecare dintre voi ati vrut foarte mult sa ajungeti aici, si sunteti la un pas mai aproape de a va indeplini visele. Peste fix o luna, unul dintre voi va iesi din aceasta casa cu un milion de dolari in plus in buzunar. Veti fi impartiti pe 2 echipe. La 2-3 zile, veti avea de infruntat o proba care va decide care dintre echipa castiga imunitate, si care este nevoita sa-si trimita un membru acasa, prin votul majoritar. Vedeti cabina aceea de acolo? Nu pare ca face parte din decorul rafinat al casei. Este luata din padurea de unde ati venit, si acolo este locul unde va veti tine confesiile, unde ii veti barfi pe ceilalti concurenti si unde va veti dezvalui strategiile, pentru prietenii nostrii care ne urmaresc de acasa. Strategiile si aliantele sunt esentiale daca vreti sa castigati acest concurs. Intrebari?
Toti pareau uimiti de formatul concursului. Le puteam citi fetele concurentilor nesiguri pe ei, si fetele celor care erau convinsi ca vor castiga.
Distractie: Si... cu cine suntem in echipa?
KiMO: Ma bucur ca m-ai intrebat. Echipa Moartea va fi formata din...
Scot un biletel din buzunar. Nu mi s-a parut important sa retin numele unor oameni comuni si banali ca ei.
KiMO: Heather, Mike, IDT, Steven, Florin si Duncan. In timp ce echipa Prajitura va fi formata din George, Distractie, Ema, Dany, Alfan si Zeus.
Spre seara, dupa cina linistita si lipsita de evenimente considerabile, concurentii s-au retras in camerele lor. Aveau 2 apartamente pentru fiecare echipa, fiecare la fel de spatios si modern ca celalalt. Puteam observa pe camere ca erau toti confuzi si nu stiau la ce sa se astepte. Aveau sa convietuiasca unul cu celalalt pentru o luna.
Heather: KiMO a spus ca ne trebuie un capitan in fiecare echipa. Propun sa ma alegeti pe mine.
Steven: Ce-ar fi sa supunem la vot?
Heather: Foarte bine. Sunt singura candidata.
Dar nu era singura mana ridicata.
Florin: Deci... dumneavoastra o votati?
IDT: Nu. Si eu vreau sa candidez.
Heather ii arunca o privire sumbra.
(C) IDT: Succes tuturor!
Duncan: Mi se pare cea mai corecta alegere sa-l votam pe IDT. E cel mai mare dintre noi, deci stie ce face.
Mike: De acord!
Heather: Foarte bine, sa fie el capitanul. Dar daca pierdem...
Primul moment de tensiune deja se simtea in camera. Stiam inca de pe atunci ca Heather nu va avea incredere in el.
In camera echipei Prajitura, lucrurile nu erau prea diferite.
(C) George: Prima zi in concurs... Vreau sa am un aliat, asa ca m-am gandit la Dany sau la Alfan.
Dany era concentrat pe telefon. Era singurul dintre concurenti care avea acces la unul.
George: Buna, eu ma numesc George.
Isi ridica privirea din ecran cu o privire rece si impunatoare. Se ridica in picioare.
Dany: Tocmai am terminat de vorbit cu KiMO. Eu voi fi capitanul echipei asteia.
Zeus: De ce tu?
Dany: Parintii mei finanteaza acest show, deci voi avea anumite privilegii.
Privirile nervoase ale coechipierilor nu-l slabeau pe Dany. Apropo, unde era Alfan?
(C) Alfan: Oare arat bine pentru acest concurs?!
Se facuse noapte. Toti concurentii dormeau... cel putin, aproape toti. Distractie era obisnuit cu paharul de lapte cald dinainte de somn, si nu era pregatit inca sa renunte la aceasta traditie. Il linistea. A coborat incet scarile pana la bucatarie.
Distractie: Nu vad nimic...
Heather: Psst!
Tresare.
Heather: Taci, sunt doar eu, Heather.
Distractie: D.. dar... nu esti din echipa adversa...?
Heather: Ba da. Dar ma gandeam sa formam o alianta. Te voi proteja daca imi asculti strategia si la fiecare ceremonie vei vota cu cine iti spun eu.
O astfel de propunere ar fi parut neconvingatoare pentru cineva normal. Dar pentru Distractie, suna ca o amenintare, ca un ordin.
Distractie: Of... bine.
Heather: Perfect. Trebuie sa eliminam concurenta. Si am presimtirea ca sunt multi oameni cu planuri meschine in jurul nostru.
21 februarie 2011. Ii asteptam pe concurenti in noua lor casa, unde aveau sa-si petreaca urmatoarele saptamani. Toata casa era protejata fonic, deci nu auzeam elicopterul cand sosea. Stateam si savuram un espresso. Trebuiau sa fie aici de 2 ore.
Totusi, nu aveam idee ca cei 12 concurenti asteptau in fata incaperii, fara vreun indiciu despre cum se deschide usa gigantica de fier.
Heather: Arata a inchisoare, si suntem in mijlocul pustietatii.
Steven: Cum ar trebui sa intram?
George: Erm, e o sonerie acolo...
La exact 17m deasupra lor.
Duncan: Asta trebuie sa fie prima proba.
Ema: Asta imi aminteste de un banc cu o musca!
Heather: Pastreaza-l. Cum ar trebui sa ajungem acolo?
Florin si Distractie erau deja maguliti de agitatia din jurul lor. Simteau cum incep sa se panicheze.
Distractie: Si tu esti mic?
Florin: Am totusi 9 ani...
IDT: Nu va ingrijorati, o sa am eu grija de voi.
Zeus: Pedo alert.
George: Ar trebui sa cream un fel de scara umana, iar ultimul de sus sa apese pe buton.
Dany: Lucru in echipa.
Ai fi crezut ca am ales tinerii perfecti pentru concursul imposibil la care aveau sa participe in cateva momente, insa...
Alfan: Doar tu ai mai ramas! Urca pe mine si apasa-l! Apasa-l, apasa-l, apasa-l!
Mike: Si tie iti plac Robotzii?! Si apropo, am si eu un nume, e Mike!
Alfan: Da, te-ai uitat la ultimul episod?
Heather: URCA ODATA!
Mike se catara pe scara care deja se clatina, si incearca sa apese, dar... era deja prea tarziu. Totul se daramase, iar concurentii ajunsesera dintr-o scara umana intr-o gramada umana.
Duncan: Cat cantaresti?!
Usile de fier se deschid. O lumina orbitoare iesea din incapere. Sa fie o stea, sa fie chiar soarele? Nu, eram eu, cu espresso-ul in mana.
KiMO: Bonjour! Vad ca ati devenit apropiati in timpul petrecut impreuna.
Radeam badjocoritor de ei. Imi erau inferiori, dar habar n-aveam ca unii dintre ei aveau sa-mi ajunga cei mai buni prieteni. Concurentii intra si se uita curiosi in jur, pana cand sunt perturbati de sunetul usii din spate, pe care tocmai o inchisesem.
Florin: Ce a fost asta?!
KiMO: Asezati-va. Este timpul sa va explic regulile.
Le fac semn spre canapea si ei imi asculta ordinele. Imi placea atentia pe care mi-o acordau. Era totusi cineva care ma intriga acolo.
KiMO: Fiecare dintre voi ati vrut foarte mult sa ajungeti aici, si sunteti la un pas mai aproape de a va indeplini visele. Peste fix o luna, unul dintre voi va iesi din aceasta casa cu un milion de dolari in plus in buzunar. Veti fi impartiti pe 2 echipe. La 2-3 zile, veti avea de infruntat o proba care va decide care dintre echipa castiga imunitate, si care este nevoita sa-si trimita un membru acasa, prin votul majoritar. Vedeti cabina aceea de acolo? Nu pare ca face parte din decorul rafinat al casei. Este luata din padurea de unde ati venit, si acolo este locul unde va veti tine confesiile, unde ii veti barfi pe ceilalti concurenti si unde va veti dezvalui strategiile, pentru prietenii nostrii care ne urmaresc de acasa. Strategiile si aliantele sunt esentiale daca vreti sa castigati acest concurs. Intrebari?
Toti pareau uimiti de formatul concursului. Le puteam citi fetele concurentilor nesiguri pe ei, si fetele celor care erau convinsi ca vor castiga.
Distractie: Si... cu cine suntem in echipa?
KiMO: Ma bucur ca m-ai intrebat. Echipa Moartea va fi formata din...
Scot un biletel din buzunar. Nu mi s-a parut important sa retin numele unor oameni comuni si banali ca ei.
KiMO: Heather, Mike, IDT, Steven, Florin si Duncan. In timp ce echipa Prajitura va fi formata din George, Distractie, Ema, Dany, Alfan si Zeus.
Spre seara, dupa cina linistita si lipsita de evenimente considerabile, concurentii s-au retras in camerele lor. Aveau 2 apartamente pentru fiecare echipa, fiecare la fel de spatios si modern ca celalalt. Puteam observa pe camere ca erau toti confuzi si nu stiau la ce sa se astepte. Aveau sa convietuiasca unul cu celalalt pentru o luna.
Heather: KiMO a spus ca ne trebuie un capitan in fiecare echipa. Propun sa ma alegeti pe mine.
Steven: Ce-ar fi sa supunem la vot?
Heather: Foarte bine. Sunt singura candidata.
Dar nu era singura mana ridicata.
Florin: Deci... dumneavoastra o votati?
IDT: Nu. Si eu vreau sa candidez.
Heather ii arunca o privire sumbra.
(C) IDT: Succes tuturor!
Duncan: Mi se pare cea mai corecta alegere sa-l votam pe IDT. E cel mai mare dintre noi, deci stie ce face.
Mike: De acord!
Heather: Foarte bine, sa fie el capitanul. Dar daca pierdem...
Primul moment de tensiune deja se simtea in camera. Stiam inca de pe atunci ca Heather nu va avea incredere in el.
In camera echipei Prajitura, lucrurile nu erau prea diferite.
(C) George: Prima zi in concurs... Vreau sa am un aliat, asa ca m-am gandit la Dany sau la Alfan.
Dany era concentrat pe telefon. Era singurul dintre concurenti care avea acces la unul.
George: Buna, eu ma numesc George.
Isi ridica privirea din ecran cu o privire rece si impunatoare. Se ridica in picioare.
Dany: Tocmai am terminat de vorbit cu KiMO. Eu voi fi capitanul echipei asteia.
Zeus: De ce tu?
Dany: Parintii mei finanteaza acest show, deci voi avea anumite privilegii.
Privirile nervoase ale coechipierilor nu-l slabeau pe Dany. Apropo, unde era Alfan?
(C) Alfan: Oare arat bine pentru acest concurs?!
Se facuse noapte. Toti concurentii dormeau... cel putin, aproape toti. Distractie era obisnuit cu paharul de lapte cald dinainte de somn, si nu era pregatit inca sa renunte la aceasta traditie. Il linistea. A coborat incet scarile pana la bucatarie.
Distractie: Nu vad nimic...
Heather: Psst!
Tresare.
Heather: Taci, sunt doar eu, Heather.
Distractie: D.. dar... nu esti din echipa adversa...?
Heather: Ba da. Dar ma gandeam sa formam o alianta. Te voi proteja daca imi asculti strategia si la fiecare ceremonie vei vota cu cine iti spun eu.
O astfel de propunere ar fi parut neconvingatoare pentru cineva normal. Dar pentru Distractie, suna ca o amenintare, ca un ordin.
Distractie: Of... bine.
Heather: Perfect. Trebuie sa eliminam concurenta. Si am presimtirea ca sunt multi oameni cu planuri meschine in jurul nostru.
KiMO- Zeu
- Dolari : 119210
Mesaje : 7819
Reputatie : 182
Data de inscriere : 01/09/2010
Varsta : 27
Localizare : indecis
Situatie amoroasa : Single
Stare de spirit : Bitchy -
Re: Drama Totala Sezonul I: Concursul Dramei Totale
Scris de KiMO Sam Aug 23, 2014 4:37 am
Episodul 3 - "Din banalitate, spre victorie"
Sosise in sfarsit ziua pentru prima proba. Dramele nu ii lasau pe concurenti... nici sa iasa din camere.
Dany: Trebuie sa vii la proba, imbecilule.
Zeus: Eu nu ma misc din pat, n-am venit aici sa dorm 6 ore...
Ema: Vrei sa-ti spun un banc ca sa vii?
George: Zeus, daca nu vii, o sa avem sanse mai mari sa pierdem proba.
Zeus: Nu-mi pasa. Inchideti usa!
Dany pleaca nervos din camera si tranteste usa. Concurentii din echipa Moartea il observa.
Mike: Ma-ntreb ce se intampla acolo... ce-avem la micul dejun, apropo?
KiMO: Nimic. Coborati scarile.
Vorbeam printr-un megafon. Ma simteam mandru si victorios, ca de obicei, de altfel. Echipa Prajitura, in formatie aproape completa, trece pe langa Moartea. Heather ii face cu ochiul lui Distractie.
(C) Distractie: Oare cine o sa plece primul?
(C) Duncan: Echipele mi se par foarte echilibrate, toti au sansa de castig.
KiMO: Unde este Zeus?!
Alfan: Nu vrea sa iasa din camera...
Heather: Pacat de voi, fraierilor.
KiMO: Si Steven unde e?!
IDT: Nu l-am vazut. Unde e?
Se aude o usa trantita.
Inapoi in camera echipei Prajitura, doi concurenti stateau la marginea patului si vorbeau.
Zeus: Nu e ca nu vreau sa nu fac proba... Eu am niste probleme cu depresia care ma afecteaza. Nu le-am notat in foaia de aplicare pentru ca am vrut sa intalnesc persoane noi si... poate o sa ti se para stupid, dar am vrut sa simt ca traiesc.
Steven: Sincer, te inteleg. Asta e motivul pentru care am vrut si eu sa particip.
Zeus: Credeam ca banii au fost motivul. Juniorii de fotbal sunt platiti cam prost.
Steven radea.
Steven: Uite, vezi? Sunt judecat pentru ca sunt fotbalist, insa nu am nici cea mai mica asemanare cu prietenii mei.
Zeus: Atunci de ce iti sunt prieteni?
Steven: Nici eu nu mai stiu.
Toti deveneau mai nelinistiti. Eu imi beam linistit cafeaua de dimineata.
Heather: Ugh, KiMO, pot sa ma duc dupa ei?!
KiMO: Nu. Proba va incepe in 2 minute.
Mike: Mi-e foame...
(C) Alfan: Oare arat bine?
Imi pierd pofta de cafea. Nelinistea si emotiile lor imi provocau migrene. Ma ridic elegant de pe canapea si stau cu fata spre ei. Imi duc mainile la spate si zambesc.
KiMO: Concurenti, este timpul pentru prima voastra proba. Misiunea voastra de azi este sa creati o fotografie reprezentativa in care sa apara echipa voastra, si un obiect reprezentativ echipei voastre. Cel mai bun desenator castiga invincibilitate pentru echipa sa. Incepeti!
Nu stiu de ce, dar aveam impresia ca asta nu va fi ultima oara cand voi repeta exact aceleasi cuvinte.
Se auzeau pasi pe trepte. Steven si Zeus le coborau impreuna.
Ema: Nebunilor, ati petrecut cam mult timp impreuna!
Duncan: Veniti sa ne ajutati!
Imi pun mana in fata lui Duncan.
KiMO: Nu asa de repede. Pentru ca nu ati ajuns la timp, nu veti putea participa la proba.
Heather: Foarte bine. Oricum nu aveam nevoie de calitatile unui fotbalist acum.
(C) Dany: Daca echipa mea nu castiga, Zeus va fi eliminat. Si nu zic motivul...
Zeus: Nu ne faci si o cafea?
Heather: Sa ne mobilizam. Mike, lasa chipsurile si adu creioane. Duncan, cauta foi A2. Florin, tu cauta o rama. IDT, adu o coasa, sunt sigura ca o vom putea folosi nu numai la proba asta.
Distractie: Dany, noi ce facem?
Dany: Nu ma deranjati acum. Imi voi concentra atentia pe rating-ul emisiunii.
Ema: Oh...
George: Ma duc si eu dupa foi A2. Distractie, Ema, Alfan, incercati sa gasiti orice cu care se poate desena.
(C) Alfan: Oare arat... gata! Nu mai vorbesc de parul meu, de unghiile mele. Oare cine castiga?
Casa era intr-o agitatie continua. Eu ii priveam pe concurenti alaturi de Steven si Zeus.
Steven: De ce nu putem participa si noi?
KiMO: Nu v-a ajuns ca v-ati giugiulit in camera?
Zeus se ridica nervos de pe canapea si pleaca spre etaj.
Steven: Nu a fost prea frumos.
KiMO: Steven, vei invata in curand ca personalitatea mea este contrara in totalitate aspectului meu.
Intr-o debara de la etaj, cineva cotrobaia prin cutii ca un mic sobolan. Usa se deschide.
Duncan: Ai gasit ceva?
George: Oh... m-ai speriat. Nu, doar foi rupte si documente.
Duncan: Eu sunt Duncan, apropo.
George: Stiu... te-am mai vazut pe aici. Eu sunt George. Cum e cu capitanul vostru?
Duncan: Care dintre ei?
George: IDT. Am auzit ca are aproape 40 de ani. Iti vine sa crezi?
Duncan: Batraneii astia... in loc sa-si vada de slujbe si familie, participa la concursuri.
George se amuzase.
Duncan: Pot sa caut si eu?
George: Da, dar nu vei gasi nimic. Ti-am zis, sunt multe documente si lucruri obisnuite pe care le-ai gasi intr-o debara.
Incepusera sa rasfoiasca foile capsate.
Duncan: Nu au nicio logica. Sunt doar cuvinte insirate. Si multe.
George observase vopseaua alba din coltul camerei. Indiciile fusesera descoperite.
Jos, Heather isi astepta supusii, pardon, coechipierii sa aduca trebuintele. Isi facea unghiile alaturi de Steven.
Florin: Heather!
Heather: Ce e?!
Florin: Zeus a innebunit! A inceput sa sparga lucrurile prin camera noastra!
Heather se ridica repede si fuge cu Florin spre camera. Ii vad privirea lui Steven si intentia de a pleca si el.
KiMO: Daca te ridici de pe canapea, esti eliminat. Alegerea ta.
Zambeam si ma uitam la el. Se asezase inapoi. Dany radea.
Heather: Ce faci aici?!
Mike: Am incercat sa vorbesc cu el si a luat-o razna. Ne rupe creioanele!
Heather ii apuca mana lui Zeus si o musca. Tipa.
Heather: Animalule! Florin, sari pe el!
Florin: Dar am 9 ani!
Heather se uita incrunta la el, iar Florin sare peste Zeus. Se iau la bataie.
Intre timp, George si Duncan se grabeau jos cu foile proaspat vopsite cu alb. Dany astepta.
George: Dany, trebuie sa mai asteptam putin sa se usuce si apoi putem desena pe ele.
Dany: Uite-i pe ceilalti.
Ema, Distractie si Alfan veneau cu carioci, pensule, acuarele si creioane.
Alfan: Sa ne apucam de desenat!
George: Unde e Zeus?
Duncan: Unde e echipa mea?!
(C) Duncan: Imi fac griji ca unii nu vor termina proba.
Mike: Hai, Florin, fa-l praf!
Florin era invinetit, batut si plangea. Zeus ii musca parul, in timp ce Heather isi facea unghiile. IDT intra in camera si observa zarva. Fara sa stea pe ganduri, ii desparte pe Zeus si Florin.
IDT: A avut o criza, dar nu avem timp de el. Avem o proba de terminat!
Heather: Atunci de ce stai si te uiti la noi?
Mike: Sa luam ce a mai ramas din creioane si sa mergem jos.
Echipa Prajitura se grabeste jos, doar sa vada cum echipa adversa terminase deja proba. Duncan statea furios si se uita la ei. Heather observa ca vor pierde, asa ca se duce langa Distractie si il impinge peste desenul echipei proaspat pictat.
George: Distractie!
Alfan: Acum trebuie sa o luam de la capat...
IDT: Duncan, da-mi foaia. Mike, creioanele.
Cu o viteza de neconceput, IDT incepe sa deseneze fiecare membru al echipei de parca l-ar fi cunoscut de o viata. Deseneaza la sfarsit o coasa reprezentativa si un logo. Steven incerca sa traga cu ochiul.
Duncan: Arata bine.
Heather: KiMO, am terminat!
Ma ridic de pe canapea zambind si ma intind asupra desenului echipei Moartea. Era perfect. Dubios de perfect.
KiMO: Si uite asa s-a terminat si prima proba. Dupa cateva nominalizari...
Ma intind si asupra desenului Prajitura, care era pe jumatate distrus si calcat in picioare.
KiMO: Mi-am dat seama ca cea mai buna creatie i-a apartinut lui...
Fac o pauza. Intr-un concurs televizat, pauzele dramatice sunt esentiale.
KiMO: IDT! Astfel, echipa Moartea castiga invincibilitate. Echipa Prajitura, trebuie sa eliminati pe cineva. Voturile se vor face in cabina de confesii. Insa... pentru ca mi-a placut si imaginea lui George, primeste un card de invincibilitate. Acest card il poate folosi o singura data, la o singura eliminare, cand doreste el.
Dany era nervos, dar stia pe cine va elimina. George se duce spre echipa adversa, care acum topaia de fericire.
George: Felicitari!
Duncan: Mersi.
(C) IDT: A fost suficient de usor sa castig invincibilitate. Felicitari tuturor care au incercat!
(C) Heather: Asta e bine. Nu voi fi inca eliminata.
(C) Duncan: Felicitari IDT! Iti multumim ca ne-ai salvat!
Steven: Baieti, n-ar trebui sa-l duca cineva pe Florin la cabinet?
Era seara. Concurentii echipei Prajitura ieseau din camere, pregatindu-se emotional de eliminare. Stiau pe cine au votat si sperau ca persoana respectiva va fi eliminata.
KiMO: Asezati-va pe cate un scaun.
(C) Alfan: Vai! Oare voi fi eliminat?
Distractie: Zeus, te simti mai bine?
Zeus: Mhm.
KiMO: Am o tava aici care contine exact 5 nalbe. Cine nu primeste o nalba va fi nevoit sa paraseasca imediat casa, concursul, si nu se va mai putea intoarce... niciodata.
Vorbeam incet, rar, raspicat. Incercam sa accentuez dramatismul situatiei si reuseam cu succes.
KiMO: George, tu vei primi prima nalba.
Arunc nalba spre el, si o prinde.
KiMO: De asemenea, vor primi si Dany, Alfan si Ema. Ultima nalba din aceasta seara se duce la...
Pauza de vorbire era din ce in ce mai lunga. Nu simteau linistea ciudata din aer, ci tensiunea. Ramasesera Distractie si Zeus. Unul dintre ei avea sa plece in seara aceasta, si eu incercam sa prelungesc momentul.
KiMO: Distractie. Zeus, esti oficial eliminat, cu toate voturile impotriva ta. Vei parasi casa acum.
Zeus se ridica de pe scaun. Era tacut. Nu se uita la concurenti, nu se uita la mine, nu se uita la usa, se uita prin ea. Era in lumea lui, si toti o stiam. Scapasem si de nebun. Trecusem cu brio de prima ceremonie, fara absolut nicio emotie. Dar pentru mine si pentru cei ramasi, greul acum urma. Aud cum se deschid si se inchid usile.
KiMO: Concurenti, intorceti-va la camerele voastre si odihniti-va. In curand, va avea loc a doua proba.
(C) George: Normal ca Zeus pleca.
(C) Alfan: Huh! Ce ma bucur ca nu am fost eliminat!
In camera echipei Moartea, se auzea muzica. Era petrecerea primei victorii?
IDT: Liniste, va rog. As vrea sa tin un toast.
Heather: O sa vomit...
IDT: Vreau sa va multumesc pentru ca, fara ajutorul vostru, nu castigam invincibilitate in seara asta. Fie ca echipa Moartea sa castige toate probele de acum incolo. Pentru moarte!
Felul in care spusese "moarte" era destul de sinistru, infiorator. Si nu sunt singurul care observase asta, dar ceilalti au ignorat si au ciocnit paharul de sampanie. De ce ma intriga asa de mult IDT?
Sosise in sfarsit ziua pentru prima proba. Dramele nu ii lasau pe concurenti... nici sa iasa din camere.
Dany: Trebuie sa vii la proba, imbecilule.
Zeus: Eu nu ma misc din pat, n-am venit aici sa dorm 6 ore...
Ema: Vrei sa-ti spun un banc ca sa vii?
George: Zeus, daca nu vii, o sa avem sanse mai mari sa pierdem proba.
Zeus: Nu-mi pasa. Inchideti usa!
Dany pleaca nervos din camera si tranteste usa. Concurentii din echipa Moartea il observa.
Mike: Ma-ntreb ce se intampla acolo... ce-avem la micul dejun, apropo?
KiMO: Nimic. Coborati scarile.
Vorbeam printr-un megafon. Ma simteam mandru si victorios, ca de obicei, de altfel. Echipa Prajitura, in formatie aproape completa, trece pe langa Moartea. Heather ii face cu ochiul lui Distractie.
(C) Distractie: Oare cine o sa plece primul?
(C) Duncan: Echipele mi se par foarte echilibrate, toti au sansa de castig.
KiMO: Unde este Zeus?!
Alfan: Nu vrea sa iasa din camera...
Heather: Pacat de voi, fraierilor.
KiMO: Si Steven unde e?!
IDT: Nu l-am vazut. Unde e?
Se aude o usa trantita.
Inapoi in camera echipei Prajitura, doi concurenti stateau la marginea patului si vorbeau.
Zeus: Nu e ca nu vreau sa nu fac proba... Eu am niste probleme cu depresia care ma afecteaza. Nu le-am notat in foaia de aplicare pentru ca am vrut sa intalnesc persoane noi si... poate o sa ti se para stupid, dar am vrut sa simt ca traiesc.
Steven: Sincer, te inteleg. Asta e motivul pentru care am vrut si eu sa particip.
Zeus: Credeam ca banii au fost motivul. Juniorii de fotbal sunt platiti cam prost.
Steven radea.
Steven: Uite, vezi? Sunt judecat pentru ca sunt fotbalist, insa nu am nici cea mai mica asemanare cu prietenii mei.
Zeus: Atunci de ce iti sunt prieteni?
Steven: Nici eu nu mai stiu.
Toti deveneau mai nelinistiti. Eu imi beam linistit cafeaua de dimineata.
Heather: Ugh, KiMO, pot sa ma duc dupa ei?!
KiMO: Nu. Proba va incepe in 2 minute.
Mike: Mi-e foame...
(C) Alfan: Oare arat bine?
Imi pierd pofta de cafea. Nelinistea si emotiile lor imi provocau migrene. Ma ridic elegant de pe canapea si stau cu fata spre ei. Imi duc mainile la spate si zambesc.
KiMO: Concurenti, este timpul pentru prima voastra proba. Misiunea voastra de azi este sa creati o fotografie reprezentativa in care sa apara echipa voastra, si un obiect reprezentativ echipei voastre. Cel mai bun desenator castiga invincibilitate pentru echipa sa. Incepeti!
Nu stiu de ce, dar aveam impresia ca asta nu va fi ultima oara cand voi repeta exact aceleasi cuvinte.
Se auzeau pasi pe trepte. Steven si Zeus le coborau impreuna.
Ema: Nebunilor, ati petrecut cam mult timp impreuna!
Duncan: Veniti sa ne ajutati!
Imi pun mana in fata lui Duncan.
KiMO: Nu asa de repede. Pentru ca nu ati ajuns la timp, nu veti putea participa la proba.
Heather: Foarte bine. Oricum nu aveam nevoie de calitatile unui fotbalist acum.
(C) Dany: Daca echipa mea nu castiga, Zeus va fi eliminat. Si nu zic motivul...
Zeus: Nu ne faci si o cafea?
Heather: Sa ne mobilizam. Mike, lasa chipsurile si adu creioane. Duncan, cauta foi A2. Florin, tu cauta o rama. IDT, adu o coasa, sunt sigura ca o vom putea folosi nu numai la proba asta.
Distractie: Dany, noi ce facem?
Dany: Nu ma deranjati acum. Imi voi concentra atentia pe rating-ul emisiunii.
Ema: Oh...
George: Ma duc si eu dupa foi A2. Distractie, Ema, Alfan, incercati sa gasiti orice cu care se poate desena.
(C) Alfan: Oare arat... gata! Nu mai vorbesc de parul meu, de unghiile mele. Oare cine castiga?
Casa era intr-o agitatie continua. Eu ii priveam pe concurenti alaturi de Steven si Zeus.
Steven: De ce nu putem participa si noi?
KiMO: Nu v-a ajuns ca v-ati giugiulit in camera?
Zeus se ridica nervos de pe canapea si pleaca spre etaj.
Steven: Nu a fost prea frumos.
KiMO: Steven, vei invata in curand ca personalitatea mea este contrara in totalitate aspectului meu.
Intr-o debara de la etaj, cineva cotrobaia prin cutii ca un mic sobolan. Usa se deschide.
Duncan: Ai gasit ceva?
George: Oh... m-ai speriat. Nu, doar foi rupte si documente.
Duncan: Eu sunt Duncan, apropo.
George: Stiu... te-am mai vazut pe aici. Eu sunt George. Cum e cu capitanul vostru?
Duncan: Care dintre ei?
George: IDT. Am auzit ca are aproape 40 de ani. Iti vine sa crezi?
Duncan: Batraneii astia... in loc sa-si vada de slujbe si familie, participa la concursuri.
George se amuzase.
Duncan: Pot sa caut si eu?
George: Da, dar nu vei gasi nimic. Ti-am zis, sunt multe documente si lucruri obisnuite pe care le-ai gasi intr-o debara.
Incepusera sa rasfoiasca foile capsate.
Duncan: Nu au nicio logica. Sunt doar cuvinte insirate. Si multe.
George observase vopseaua alba din coltul camerei. Indiciile fusesera descoperite.
Jos, Heather isi astepta supusii, pardon, coechipierii sa aduca trebuintele. Isi facea unghiile alaturi de Steven.
Florin: Heather!
Heather: Ce e?!
Florin: Zeus a innebunit! A inceput sa sparga lucrurile prin camera noastra!
Heather se ridica repede si fuge cu Florin spre camera. Ii vad privirea lui Steven si intentia de a pleca si el.
KiMO: Daca te ridici de pe canapea, esti eliminat. Alegerea ta.
Zambeam si ma uitam la el. Se asezase inapoi. Dany radea.
Heather: Ce faci aici?!
Mike: Am incercat sa vorbesc cu el si a luat-o razna. Ne rupe creioanele!
Heather ii apuca mana lui Zeus si o musca. Tipa.
Heather: Animalule! Florin, sari pe el!
Florin: Dar am 9 ani!
Heather se uita incrunta la el, iar Florin sare peste Zeus. Se iau la bataie.
Intre timp, George si Duncan se grabeau jos cu foile proaspat vopsite cu alb. Dany astepta.
George: Dany, trebuie sa mai asteptam putin sa se usuce si apoi putem desena pe ele.
Dany: Uite-i pe ceilalti.
Ema, Distractie si Alfan veneau cu carioci, pensule, acuarele si creioane.
Alfan: Sa ne apucam de desenat!
George: Unde e Zeus?
Duncan: Unde e echipa mea?!
(C) Duncan: Imi fac griji ca unii nu vor termina proba.
Mike: Hai, Florin, fa-l praf!
Florin era invinetit, batut si plangea. Zeus ii musca parul, in timp ce Heather isi facea unghiile. IDT intra in camera si observa zarva. Fara sa stea pe ganduri, ii desparte pe Zeus si Florin.
IDT: A avut o criza, dar nu avem timp de el. Avem o proba de terminat!
Heather: Atunci de ce stai si te uiti la noi?
Mike: Sa luam ce a mai ramas din creioane si sa mergem jos.
Echipa Prajitura se grabeste jos, doar sa vada cum echipa adversa terminase deja proba. Duncan statea furios si se uita la ei. Heather observa ca vor pierde, asa ca se duce langa Distractie si il impinge peste desenul echipei proaspat pictat.
George: Distractie!
Alfan: Acum trebuie sa o luam de la capat...
IDT: Duncan, da-mi foaia. Mike, creioanele.
Cu o viteza de neconceput, IDT incepe sa deseneze fiecare membru al echipei de parca l-ar fi cunoscut de o viata. Deseneaza la sfarsit o coasa reprezentativa si un logo. Steven incerca sa traga cu ochiul.
Duncan: Arata bine.
Heather: KiMO, am terminat!
Ma ridic de pe canapea zambind si ma intind asupra desenului echipei Moartea. Era perfect. Dubios de perfect.
KiMO: Si uite asa s-a terminat si prima proba. Dupa cateva nominalizari...
Ma intind si asupra desenului Prajitura, care era pe jumatate distrus si calcat in picioare.
KiMO: Mi-am dat seama ca cea mai buna creatie i-a apartinut lui...
Fac o pauza. Intr-un concurs televizat, pauzele dramatice sunt esentiale.
KiMO: IDT! Astfel, echipa Moartea castiga invincibilitate. Echipa Prajitura, trebuie sa eliminati pe cineva. Voturile se vor face in cabina de confesii. Insa... pentru ca mi-a placut si imaginea lui George, primeste un card de invincibilitate. Acest card il poate folosi o singura data, la o singura eliminare, cand doreste el.
Dany era nervos, dar stia pe cine va elimina. George se duce spre echipa adversa, care acum topaia de fericire.
George: Felicitari!
Duncan: Mersi.
(C) IDT: A fost suficient de usor sa castig invincibilitate. Felicitari tuturor care au incercat!
(C) Heather: Asta e bine. Nu voi fi inca eliminata.
(C) Duncan: Felicitari IDT! Iti multumim ca ne-ai salvat!
Steven: Baieti, n-ar trebui sa-l duca cineva pe Florin la cabinet?
Era seara. Concurentii echipei Prajitura ieseau din camere, pregatindu-se emotional de eliminare. Stiau pe cine au votat si sperau ca persoana respectiva va fi eliminata.
KiMO: Asezati-va pe cate un scaun.
(C) Alfan: Vai! Oare voi fi eliminat?
Distractie: Zeus, te simti mai bine?
Zeus: Mhm.
KiMO: Am o tava aici care contine exact 5 nalbe. Cine nu primeste o nalba va fi nevoit sa paraseasca imediat casa, concursul, si nu se va mai putea intoarce... niciodata.
Vorbeam incet, rar, raspicat. Incercam sa accentuez dramatismul situatiei si reuseam cu succes.
KiMO: George, tu vei primi prima nalba.
Arunc nalba spre el, si o prinde.
KiMO: De asemenea, vor primi si Dany, Alfan si Ema. Ultima nalba din aceasta seara se duce la...
Pauza de vorbire era din ce in ce mai lunga. Nu simteau linistea ciudata din aer, ci tensiunea. Ramasesera Distractie si Zeus. Unul dintre ei avea sa plece in seara aceasta, si eu incercam sa prelungesc momentul.
KiMO: Distractie. Zeus, esti oficial eliminat, cu toate voturile impotriva ta. Vei parasi casa acum.
Zeus se ridica de pe scaun. Era tacut. Nu se uita la concurenti, nu se uita la mine, nu se uita la usa, se uita prin ea. Era in lumea lui, si toti o stiam. Scapasem si de nebun. Trecusem cu brio de prima ceremonie, fara absolut nicio emotie. Dar pentru mine si pentru cei ramasi, greul acum urma. Aud cum se deschid si se inchid usile.
KiMO: Concurenti, intorceti-va la camerele voastre si odihniti-va. In curand, va avea loc a doua proba.
(C) George: Normal ca Zeus pleca.
(C) Alfan: Huh! Ce ma bucur ca nu am fost eliminat!
In camera echipei Moartea, se auzea muzica. Era petrecerea primei victorii?
IDT: Liniste, va rog. As vrea sa tin un toast.
Heather: O sa vomit...
IDT: Vreau sa va multumesc pentru ca, fara ajutorul vostru, nu castigam invincibilitate in seara asta. Fie ca echipa Moartea sa castige toate probele de acum incolo. Pentru moarte!
Felul in care spusese "moarte" era destul de sinistru, infiorator. Si nu sunt singurul care observase asta, dar ceilalti au ignorat si au ciocnit paharul de sampanie. De ce ma intriga asa de mult IDT?
KiMO- Zeu
- Dolari : 119210
Mesaje : 7819
Reputatie : 182
Data de inscriere : 01/09/2010
Varsta : 27
Localizare : indecis
Situatie amoroasa : Single
Stare de spirit : Bitchy -
Re: Drama Totala Sezonul I: Concursul Dramei Totale
Scris de KiMO Sam Aug 23, 2014 7:56 am
Episodul 4 - "Fara lux"
Era o noapte furtunoasa, iar eu nu puteam sa adorm. Stateam si reflectam asupra vietii mele in camera mea privata si luxoasa. Era singurul loc in care nu erau amplasate camere de vedere, in care puteam fi eu insumi. Ma gandeam la IDT, la Steven, si la concurenti in general. Inchid televizorul, ma disturba. Ascult ploaia de afara. Intr-un final, decid sa cobor sa imi fac o cafea, din moment ce nu o sa dorm nici noaptea asta.
Si se pare ca nu eram singurul pe care somnul nu reusea sa-l ia. Jos, statea pe fotoliu si urmarea ploaia nimeni altul decat George, concurentul inteligent dar banal de care va vorbeam acum ceva timp.
KiMO: George?
Tresare. Se pare ca nu se astepta sa vada pe cineva la ora asta.
George: KiMO! M-ai speriat! Scuze ca stau in fotoliul asta, stiu ca probabil nu am voie, o sa ma duc sus si o sa ma culc...
KiMO: Stai linistit acolo.
Il ocolesc, deschid frigiderul si imi iau un frappe deja facut. Ma intorc si ma asez pe canapea. Nu ma uitam la el, dar stiam ca imi urmareste cu fascinatie fiecare miscare. Parca se chinuia sa imi spuna ceva, dar simteam cum ii e frica sa o faca.
George: Cafea... la ora asta?
KiMO: Nu pot sa dorm, si am nevoie de energie pentru maine.
George: Mda, stiu... probabil ai multa presiune pe tine.
Ma mirase. Nu ma asteptam sa se gandeasca la ce simt eu in concursul asta.
KiMO: Sa stii ca este. Aveti impresia ca voua va e greu, dar eu trebuie sa fiu atent la ce difuzez, la rating, la imagine, si in acelasi timp sa va pregatesc si probe si ceremonii.
George: Cred ca de fapt iti este foarte greu, dar e bine ca iubesti ce faci. E mare lucru ca la varsta ta sa organizezi ceva atat de mare.
Pentru prima oara dupa mult timp, simteam ca pot vorbi in sfarsit despre mine.
George: Stiu ca sunt un concurent, dar daca vrei sa te ajut cu ceva...
KiMO: E in regula. Dupa cum sigur ai observat, nu am angajat pe nimeni sa ma ajute cu concursul. Am ideile mele, perceptiile mele si nu mi-ar conveni sa-mi fie schimbate.
George: Mda... Si, te-ai gandit la proba de maine?
KiMO: O stiu pe de rost.
George: Va fi grea?
Ceva ma nelinisteste brusc.
KiMO: Poate.
George: Oh... deci nu o sa-mi dai niciun indiciu?
KiMO: Du-te in camera ta.
Se sperie de tonul meu, se ridica si pleaca repede. Cat de naiv puteam sa fiu? Oamenii astia nu imi vor prietenia, toti au venit aici pentru un singur scop: milionul de dolari. George nu era diferit de restul, era la fel. Nici nu-l mai auzisem cand imi multumise la plecare pentru card. Era timpul sa ma odihnesc putin si eu.
Imi deschid ochii. Cat dormisem? Cat era ceasul? Ma uit in dreapta mea si vad frappe-ul pe jos. In fata mea stateau toti concurentii, aliniati si pregatiti pentru proba. De cat timp stateau acolo?
Ema: Neata, raza de soare!
KiMO: Cat este ceasul?
Duncan: E 1.
Ma ridic repede de pe canapea. Proba trebuia sa inceapa la 9, dar niciunul dintre ei nu avea sa afle asta.
KiMO: Atunci ati ajuns la timp pentru proba de azi!
Nu apuc sa vorbesc bine ca Dany ma trage intr-o parte si se apropie.
Dany: Nu pentru asta te platesc parintii mei.
Imi iau bratul de langa el si ma uit inapoi la concurenti.
KiMO: Proba aceasta va fi una de viteza si de agilitate. Am ascuns in casa 11 litere din plastic. Fiecare trebuie sa gaseasca obiectul cu a treia litera din numele fiecaruia. Dupa ce v-ati gasit litera, trebuie sa va intoarceti aici si sa va asteptati ceilalti membrii sa se intoarca. Echipa care aduna prima toate literele castiga invincibilitate.
Dany: Va fi mai mult decat floare-la-ureche.
KiMO: Puteti porni.
A inceput o agitatie de nedescris in jurul meu. Fiecare isi dorea litera.
IDT: Stop! Trebuie sa ne alegem fiecare cate o camera, ca sa terminam mai repede. Hey!
Nimeni nu-l auzea pe IDT. Toti fugisera deja. Heather alerga cot la cot cu Mike si Florin, pe care ii impinge intr-o parte.
Florin: Au...
Mike: Dar suntem din echipa ta!
Heather se opreste, zambeste si se duce sa-l ridice pe Mike.
Heather: Ah, tu erai, Mike? Cred ca te-am confundat cu... Alfan. Amandoi semanati asa de bine.
Mike: Dar el e blond, slab, si eu brunet si gras.
Heather: Stii... ma gandeam daca ai vrea sa cream o alianta.
Mike: O ce?
Heather: Sa lucram impreuna!
Mike: Nu suntem deja din aceeasi echipa?
Heather: Ba da, dar la eliminare, ar fi bine sa votam amandoi cu aceeasi persoana, ca niciunul dintre noi sa nu fie eliminat.
Mike: Oh. Pai... bine atunci, cred.
Heather: Perfect!
(C) Heather: Bine... Deci m-am aliat cu Mike, dar ceva nu e in regula.
Duncan da cu piciorul in usa unei camere. Stia oare cat a costat?! Intra si cand il vede pe George, incepe sa rada.
Duncan: Se pare ca nici aici nu scap de tine?
George: Se pare ca nu!
Duncan: Pacat ca nu suntem in aceeasi echipa...
George: Mda... dar asta nu inseamna ca ar trebui sa fim rivali. Esti de treaba.
IDT coboara repede scarile, cu litera castigatoare in mana.
Florin: Cum de ai gasit-o asa de repede?
IDT: Am stiut cum sa o caut.
(C) IDT: Usoara proba, considerand ca probabil am terminat-o primul.
In cealalta parte a casei, Steven cauta prin dulapurile din baie. Ema intra peste el.
Ema: Buna...
Steven: Ah, hey, Ema.
Se holba la el si se rosise, dar el era atent la interiorul baii.
Ema: Esti dragut!
Steven se oprise si se uita acum fix in ochii ei. Observa ca il place, si nu era prima oara cand o fata il placea. Dar poate acum, ar fi fost diferit.
Ema: Stii bancul cu fotbalistii?
Steven se incrunta si iese nervos din baie. Reactia brusca a facut-o pe Ema sa izbucneasca in lacrimi. Se lasa in genunchi pe covor si se inteapa de ceva... era litera ei.
Ema: Haha!
Distractie il urmarea pe Dany fascinat. Fiind liderul echipei, stia ca trebuie sa il urmareasca oriunde. Era nedumerit de ce nimeni nu facea ca el.
Dany: Nu trebuie sa te iei dupa mine. Eu nici nu fac proba.
Distractie: De ce nu?
Dany: Erm, pentru ca parintii mei au platit show-ul asta? Stii ca o sa castig automat concursul, nu?
Distractie: Ce?!
Distractie fuge speriat si se impiedica de Florin, pe care-l darama.
Florin: Au!
Distractie: Scuze... of, Florin, nu o sa-ti vina sa crezi ce am aflat. Dany o sa castige concursul!
Florin: M-ai lovit...
Distractie: Of...
Heather cobora triumfatoare scarile.
Heather: Haha, ratatilor, am gasit litera castigatoare.
Alfan: Partie!
Alfan cobora de asemenea pe scari cu mare viteza, numai ca stand pe litera lui "F". O daramase pe Heather.
Alfan: Victorie!
Heather se ridica extrem de nervoasa si sifonata de pe jos, si i se alatura lui IDT.
IDT: Deci suntem 2 cu 2.
Heather: Am face bine sa castigam.
Intre timp, Duncan cu George cautau in continuare litera lipsa.
George: Simti ce miroase?
In spatele lor statea acum Mike, care-i urmarea.
Duncan: De cat timp esti acolo?!
Mike: Il urmaream pe George... vreau sa il intreb ceva.
George: De ce tocmai pe mine?
Mike: Nu stiu.
Nedumerit, Duncan le da un moment de intimitate si continua proba singur.
Mike: Voiam sa te intreb... crezi ca ar trebui sa fac alianta cu Heather?
George: Hmm... Nu prea pare de incredere, dar e in echipa ta si nu cred ca te va trada deocamdata.
Mike: Bine, mersi!
George: Asta a fost tot?
Mike: Da.
Mike ii zambea de cand au inceput conversatia. In continuu.
George: Du-te si cauta litera!
Mike: Bine!
A fugit in directia opusa.
Coborand scarile, Distractie si Florin isi tineau literele celuilalt in mana.
IDT: Sunteti din echipe diferite! Faceti schimb de litere!
Distractie: Ah...
Cei doi incearca, dar din cauza greutatii se impiedica si cad pe scari.
Florin: Au! Nu merit asta!
Duncan intra in sala de forta, si il gaseste pe Steven, stand pe banca, cu o minge de fotbal in mana.
Duncan: Urasc sa te dezamagesc dar suntem aici ca sa castigam proba, nu sa jucam fotbal.
Steven nici nu ii dadea atentie. Era prea intristat ca sa mai continue sa se certe. Duncan observa expresia si se aseaza langa el.
Duncan: Scuze pentru ce am spus mai devreme. S-a intamplat ceva?
Steven: Nu. Probabil nu te asteptai de la un jucator de fotbal sa fie asa de sensibil.
Duncan: Nu chiar... adica, nu conteaza ca joci fotbal.
Steven: Spune-le asta celorlalti. Spune-le asta celor din orasul meu.
KiMO: Steven.
Cei doi se sperie de prezenta mea. Ii ascultam din intuneric.
KiMO: Doar pentru ca nu ai gasit persoana care sa asculte si sa te inteleaga, nu inseamna ca nu esti mai mult decat un fotbalist tipic. Ai o personalitate care merita descoperita, dar trebuie doar sa stii unde sa te uiti.
Steven: Si unde o sa gasesc pe cineva care sa ma asculte si pe mine? Singura persoana de aici a fost eliminata la ceremonia trecuta.
KiMO: Tocmai ai gasit.
Ii fac semn lui Duncan.
Duncan: Da, ma ai pe mine. Acum haide, avem o proba de castigat!
Steven parea mai incurajat si poate chiar, fara exagerare, mai fericit.
Jos, Heather dadea nervoasa din picior.
Heather: Unde sunt ratatii astia?!
IDT: Adica coechipierii nostrii?
Mike cobora cu litera in gura, urmat de George care incerca sa nu cada pe scari.
Heather: Misca mai repede!
George: Cati mai avem?
Alfan: A mai ramas doar Dany...
George: Unde e Dany?!
Nimeni nu stia ca Dany statea intins in pat, in camera echipei Prajitura, butonand telefonul. Isi verifica mail-ul si coresponda cu prietenii, pardon, mama lui, de acasa. Se plangea de conditii si de colegi. Avea litera lui langa el. Aude zgomot de pe hol, asa ca se ridica din pat, isi ia litera si deschide usa. Ii vede pe Steven si pe Duncan alergand spre scari.
Dany: Puteti sa nu mai faceti galagie?!
Distractie: Dany, litera!
Dany: Ce e cu ea?
George: Coboara cu ea!
Toti coechipierii lui il aclamau, dar era deja prea tarziu. Duncan si Steven coborasera, si se reunisera cu echipa lor. Era momentul sa declar castigatorii.
KiMO: Echipa Moartea castiga invincibilitate din nou!
Cam sec, dar direct.
(C) IDT: Noroc mai mult data viitoare.
(C) Duncan: VICTORIE! HIGH FIVE!
(C) Alfan: Cred ca voi fi eliminat.
Venise momentul pentru a doua ceremonie. Aceleasi fete familiare, dar mai putin emotionate. Oare de ce?
KiMO: Unde este Distractie?
Alfan: E acolo, vorbeste cu Heather.
George: De ce vorbeste atat de mult cu Heather?
Distractie le observa fetele celorlalti care se holbau fix la el, asa ca fuge si isi ocupa locul.
KiMO: Am doar 5 nalbe pe tava. Stiti ritualul. Primii doi care raman cu noi in aceasta seara sunt Distractie si George.
Le arunc nalbele. Distractie rasufla usurat.
KiMO: Iar, cu doua voturi, concurentul care pleaca in aceasta seara este... Dany! Alfan si Ema, pentru moment sunteti salvati. E timpul sa pleci, capitane.
Pentru o fractiune de secunda, Dany a zambit. Le urmarea expresiile socate tuturor in timp ce pasea spre usa. Aproape toti erau nedumeriti. Heather urmarea si ea ceremonia.
(C) Heather: Pa pa, Dany! Bine ca l-am pacalit pe Distractie.
(C) Distractie: Ooo, Dany! De ce?!
Ma indrept cu fata spre camera.
KiMO: V-a ajuns drama pentru azi?! Ramaneti cu noi, cand ne vom intoarce la Concursul...
Vocea mea incepea sa se amplifice treptat, cum era si normal.
KiMO: Dramei... Totale!
Concurentii ma priveau cu mandrie. Camerele se opresc, iar eu ma duceam acum sa-mi prepar o alta cafea. George ma urmarea.
George: Legat de aseara... sa stii ca n-am vrut sa aflu ce proba aveai sa dai.
KiMO: E in regula.
George: Chiar am vorbit serios cand spuneam lucrurile alea. Stiu ca esti prezentatorul, si tu detii puterea, dar chiar si asa as vrea sa fim macar amici.
Ii simteam sinceritatea in voce. Aveam incredere in el, insa nu puteam sa-l las sa-mi afecteze jocul.
KiMO: Noapte buna, George.
George a asteptat pentru cateva momente, apoi a luat-o incet spre scari. Ce faceam?! Chiar doream sa raman singur pentru inca o noapte de maraton de Neveste Disperate? Cred ca eu eram cel disperat. In fond, camerele erau inchise.
KiMO: Stai!
George se intoarce spre mine, nedumerit.
KiMO: Nu-i asa ca vrei si tu o cafea?
Imi zambeste. Vine spre mine si incepem sa vorbim. Era inceputul unei prietenii de lunga durata.
Era o noapte furtunoasa, iar eu nu puteam sa adorm. Stateam si reflectam asupra vietii mele in camera mea privata si luxoasa. Era singurul loc in care nu erau amplasate camere de vedere, in care puteam fi eu insumi. Ma gandeam la IDT, la Steven, si la concurenti in general. Inchid televizorul, ma disturba. Ascult ploaia de afara. Intr-un final, decid sa cobor sa imi fac o cafea, din moment ce nu o sa dorm nici noaptea asta.
Si se pare ca nu eram singurul pe care somnul nu reusea sa-l ia. Jos, statea pe fotoliu si urmarea ploaia nimeni altul decat George, concurentul inteligent dar banal de care va vorbeam acum ceva timp.
KiMO: George?
Tresare. Se pare ca nu se astepta sa vada pe cineva la ora asta.
George: KiMO! M-ai speriat! Scuze ca stau in fotoliul asta, stiu ca probabil nu am voie, o sa ma duc sus si o sa ma culc...
KiMO: Stai linistit acolo.
Il ocolesc, deschid frigiderul si imi iau un frappe deja facut. Ma intorc si ma asez pe canapea. Nu ma uitam la el, dar stiam ca imi urmareste cu fascinatie fiecare miscare. Parca se chinuia sa imi spuna ceva, dar simteam cum ii e frica sa o faca.
George: Cafea... la ora asta?
KiMO: Nu pot sa dorm, si am nevoie de energie pentru maine.
George: Mda, stiu... probabil ai multa presiune pe tine.
Ma mirase. Nu ma asteptam sa se gandeasca la ce simt eu in concursul asta.
KiMO: Sa stii ca este. Aveti impresia ca voua va e greu, dar eu trebuie sa fiu atent la ce difuzez, la rating, la imagine, si in acelasi timp sa va pregatesc si probe si ceremonii.
George: Cred ca de fapt iti este foarte greu, dar e bine ca iubesti ce faci. E mare lucru ca la varsta ta sa organizezi ceva atat de mare.
Pentru prima oara dupa mult timp, simteam ca pot vorbi in sfarsit despre mine.
George: Stiu ca sunt un concurent, dar daca vrei sa te ajut cu ceva...
KiMO: E in regula. Dupa cum sigur ai observat, nu am angajat pe nimeni sa ma ajute cu concursul. Am ideile mele, perceptiile mele si nu mi-ar conveni sa-mi fie schimbate.
George: Mda... Si, te-ai gandit la proba de maine?
KiMO: O stiu pe de rost.
George: Va fi grea?
Ceva ma nelinisteste brusc.
KiMO: Poate.
George: Oh... deci nu o sa-mi dai niciun indiciu?
KiMO: Du-te in camera ta.
Se sperie de tonul meu, se ridica si pleaca repede. Cat de naiv puteam sa fiu? Oamenii astia nu imi vor prietenia, toti au venit aici pentru un singur scop: milionul de dolari. George nu era diferit de restul, era la fel. Nici nu-l mai auzisem cand imi multumise la plecare pentru card. Era timpul sa ma odihnesc putin si eu.
Imi deschid ochii. Cat dormisem? Cat era ceasul? Ma uit in dreapta mea si vad frappe-ul pe jos. In fata mea stateau toti concurentii, aliniati si pregatiti pentru proba. De cat timp stateau acolo?
Ema: Neata, raza de soare!
KiMO: Cat este ceasul?
Duncan: E 1.
Ma ridic repede de pe canapea. Proba trebuia sa inceapa la 9, dar niciunul dintre ei nu avea sa afle asta.
KiMO: Atunci ati ajuns la timp pentru proba de azi!
Nu apuc sa vorbesc bine ca Dany ma trage intr-o parte si se apropie.
Dany: Nu pentru asta te platesc parintii mei.
Imi iau bratul de langa el si ma uit inapoi la concurenti.
KiMO: Proba aceasta va fi una de viteza si de agilitate. Am ascuns in casa 11 litere din plastic. Fiecare trebuie sa gaseasca obiectul cu a treia litera din numele fiecaruia. Dupa ce v-ati gasit litera, trebuie sa va intoarceti aici si sa va asteptati ceilalti membrii sa se intoarca. Echipa care aduna prima toate literele castiga invincibilitate.
Dany: Va fi mai mult decat floare-la-ureche.
KiMO: Puteti porni.
A inceput o agitatie de nedescris in jurul meu. Fiecare isi dorea litera.
IDT: Stop! Trebuie sa ne alegem fiecare cate o camera, ca sa terminam mai repede. Hey!
Nimeni nu-l auzea pe IDT. Toti fugisera deja. Heather alerga cot la cot cu Mike si Florin, pe care ii impinge intr-o parte.
Florin: Au...
Mike: Dar suntem din echipa ta!
Heather se opreste, zambeste si se duce sa-l ridice pe Mike.
Heather: Ah, tu erai, Mike? Cred ca te-am confundat cu... Alfan. Amandoi semanati asa de bine.
Mike: Dar el e blond, slab, si eu brunet si gras.
Heather: Stii... ma gandeam daca ai vrea sa cream o alianta.
Mike: O ce?
Heather: Sa lucram impreuna!
Mike: Nu suntem deja din aceeasi echipa?
Heather: Ba da, dar la eliminare, ar fi bine sa votam amandoi cu aceeasi persoana, ca niciunul dintre noi sa nu fie eliminat.
Mike: Oh. Pai... bine atunci, cred.
Heather: Perfect!
(C) Heather: Bine... Deci m-am aliat cu Mike, dar ceva nu e in regula.
Duncan da cu piciorul in usa unei camere. Stia oare cat a costat?! Intra si cand il vede pe George, incepe sa rada.
Duncan: Se pare ca nici aici nu scap de tine?
George: Se pare ca nu!
Duncan: Pacat ca nu suntem in aceeasi echipa...
George: Mda... dar asta nu inseamna ca ar trebui sa fim rivali. Esti de treaba.
IDT coboara repede scarile, cu litera castigatoare in mana.
Florin: Cum de ai gasit-o asa de repede?
IDT: Am stiut cum sa o caut.
(C) IDT: Usoara proba, considerand ca probabil am terminat-o primul.
In cealalta parte a casei, Steven cauta prin dulapurile din baie. Ema intra peste el.
Ema: Buna...
Steven: Ah, hey, Ema.
Se holba la el si se rosise, dar el era atent la interiorul baii.
Ema: Esti dragut!
Steven se oprise si se uita acum fix in ochii ei. Observa ca il place, si nu era prima oara cand o fata il placea. Dar poate acum, ar fi fost diferit.
Ema: Stii bancul cu fotbalistii?
Steven se incrunta si iese nervos din baie. Reactia brusca a facut-o pe Ema sa izbucneasca in lacrimi. Se lasa in genunchi pe covor si se inteapa de ceva... era litera ei.
Ema: Haha!
Distractie il urmarea pe Dany fascinat. Fiind liderul echipei, stia ca trebuie sa il urmareasca oriunde. Era nedumerit de ce nimeni nu facea ca el.
Dany: Nu trebuie sa te iei dupa mine. Eu nici nu fac proba.
Distractie: De ce nu?
Dany: Erm, pentru ca parintii mei au platit show-ul asta? Stii ca o sa castig automat concursul, nu?
Distractie: Ce?!
Distractie fuge speriat si se impiedica de Florin, pe care-l darama.
Florin: Au!
Distractie: Scuze... of, Florin, nu o sa-ti vina sa crezi ce am aflat. Dany o sa castige concursul!
Florin: M-ai lovit...
Distractie: Of...
Heather cobora triumfatoare scarile.
Heather: Haha, ratatilor, am gasit litera castigatoare.
Alfan: Partie!
Alfan cobora de asemenea pe scari cu mare viteza, numai ca stand pe litera lui "F". O daramase pe Heather.
Alfan: Victorie!
Heather se ridica extrem de nervoasa si sifonata de pe jos, si i se alatura lui IDT.
IDT: Deci suntem 2 cu 2.
Heather: Am face bine sa castigam.
Intre timp, Duncan cu George cautau in continuare litera lipsa.
George: Simti ce miroase?
In spatele lor statea acum Mike, care-i urmarea.
Duncan: De cat timp esti acolo?!
Mike: Il urmaream pe George... vreau sa il intreb ceva.
George: De ce tocmai pe mine?
Mike: Nu stiu.
Nedumerit, Duncan le da un moment de intimitate si continua proba singur.
Mike: Voiam sa te intreb... crezi ca ar trebui sa fac alianta cu Heather?
George: Hmm... Nu prea pare de incredere, dar e in echipa ta si nu cred ca te va trada deocamdata.
Mike: Bine, mersi!
George: Asta a fost tot?
Mike: Da.
Mike ii zambea de cand au inceput conversatia. In continuu.
George: Du-te si cauta litera!
Mike: Bine!
A fugit in directia opusa.
Coborand scarile, Distractie si Florin isi tineau literele celuilalt in mana.
IDT: Sunteti din echipe diferite! Faceti schimb de litere!
Distractie: Ah...
Cei doi incearca, dar din cauza greutatii se impiedica si cad pe scari.
Florin: Au! Nu merit asta!
Duncan intra in sala de forta, si il gaseste pe Steven, stand pe banca, cu o minge de fotbal in mana.
Duncan: Urasc sa te dezamagesc dar suntem aici ca sa castigam proba, nu sa jucam fotbal.
Steven nici nu ii dadea atentie. Era prea intristat ca sa mai continue sa se certe. Duncan observa expresia si se aseaza langa el.
Duncan: Scuze pentru ce am spus mai devreme. S-a intamplat ceva?
Steven: Nu. Probabil nu te asteptai de la un jucator de fotbal sa fie asa de sensibil.
Duncan: Nu chiar... adica, nu conteaza ca joci fotbal.
Steven: Spune-le asta celorlalti. Spune-le asta celor din orasul meu.
KiMO: Steven.
Cei doi se sperie de prezenta mea. Ii ascultam din intuneric.
KiMO: Doar pentru ca nu ai gasit persoana care sa asculte si sa te inteleaga, nu inseamna ca nu esti mai mult decat un fotbalist tipic. Ai o personalitate care merita descoperita, dar trebuie doar sa stii unde sa te uiti.
Steven: Si unde o sa gasesc pe cineva care sa ma asculte si pe mine? Singura persoana de aici a fost eliminata la ceremonia trecuta.
KiMO: Tocmai ai gasit.
Ii fac semn lui Duncan.
Duncan: Da, ma ai pe mine. Acum haide, avem o proba de castigat!
Steven parea mai incurajat si poate chiar, fara exagerare, mai fericit.
Jos, Heather dadea nervoasa din picior.
Heather: Unde sunt ratatii astia?!
IDT: Adica coechipierii nostrii?
Mike cobora cu litera in gura, urmat de George care incerca sa nu cada pe scari.
Heather: Misca mai repede!
George: Cati mai avem?
Alfan: A mai ramas doar Dany...
George: Unde e Dany?!
Nimeni nu stia ca Dany statea intins in pat, in camera echipei Prajitura, butonand telefonul. Isi verifica mail-ul si coresponda cu prietenii, pardon, mama lui, de acasa. Se plangea de conditii si de colegi. Avea litera lui langa el. Aude zgomot de pe hol, asa ca se ridica din pat, isi ia litera si deschide usa. Ii vede pe Steven si pe Duncan alergand spre scari.
Dany: Puteti sa nu mai faceti galagie?!
Distractie: Dany, litera!
Dany: Ce e cu ea?
George: Coboara cu ea!
Toti coechipierii lui il aclamau, dar era deja prea tarziu. Duncan si Steven coborasera, si se reunisera cu echipa lor. Era momentul sa declar castigatorii.
KiMO: Echipa Moartea castiga invincibilitate din nou!
Cam sec, dar direct.
(C) IDT: Noroc mai mult data viitoare.
(C) Duncan: VICTORIE! HIGH FIVE!
(C) Alfan: Cred ca voi fi eliminat.
Venise momentul pentru a doua ceremonie. Aceleasi fete familiare, dar mai putin emotionate. Oare de ce?
KiMO: Unde este Distractie?
Alfan: E acolo, vorbeste cu Heather.
George: De ce vorbeste atat de mult cu Heather?
Distractie le observa fetele celorlalti care se holbau fix la el, asa ca fuge si isi ocupa locul.
KiMO: Am doar 5 nalbe pe tava. Stiti ritualul. Primii doi care raman cu noi in aceasta seara sunt Distractie si George.
Le arunc nalbele. Distractie rasufla usurat.
KiMO: Iar, cu doua voturi, concurentul care pleaca in aceasta seara este... Dany! Alfan si Ema, pentru moment sunteti salvati. E timpul sa pleci, capitane.
Pentru o fractiune de secunda, Dany a zambit. Le urmarea expresiile socate tuturor in timp ce pasea spre usa. Aproape toti erau nedumeriti. Heather urmarea si ea ceremonia.
(C) Heather: Pa pa, Dany! Bine ca l-am pacalit pe Distractie.
(C) Distractie: Ooo, Dany! De ce?!
Ma indrept cu fata spre camera.
KiMO: V-a ajuns drama pentru azi?! Ramaneti cu noi, cand ne vom intoarce la Concursul...
Vocea mea incepea sa se amplifice treptat, cum era si normal.
KiMO: Dramei... Totale!
Concurentii ma priveau cu mandrie. Camerele se opresc, iar eu ma duceam acum sa-mi prepar o alta cafea. George ma urmarea.
George: Legat de aseara... sa stii ca n-am vrut sa aflu ce proba aveai sa dai.
KiMO: E in regula.
George: Chiar am vorbit serios cand spuneam lucrurile alea. Stiu ca esti prezentatorul, si tu detii puterea, dar chiar si asa as vrea sa fim macar amici.
Ii simteam sinceritatea in voce. Aveam incredere in el, insa nu puteam sa-l las sa-mi afecteze jocul.
KiMO: Noapte buna, George.
George a asteptat pentru cateva momente, apoi a luat-o incet spre scari. Ce faceam?! Chiar doream sa raman singur pentru inca o noapte de maraton de Neveste Disperate? Cred ca eu eram cel disperat. In fond, camerele erau inchise.
KiMO: Stai!
George se intoarce spre mine, nedumerit.
KiMO: Nu-i asa ca vrei si tu o cafea?
Imi zambeste. Vine spre mine si incepem sa vorbim. Era inceputul unei prietenii de lunga durata.
KiMO- Zeu
- Dolari : 119210
Mesaje : 7819
Reputatie : 182
Data de inscriere : 01/09/2010
Varsta : 27
Localizare : indecis
Situatie amoroasa : Single
Stare de spirit : Bitchy -
Continut sponsorizat
Subiecte similare» Pareri despre DT Sezonul I: Concursul Dramei Totale
» Aparitiile Dl-ului Nuca de Cocos in Actiunea Dramei Totale si Turneul Mondial al Dramei Totale
» Drama Totala Last Change #4 Urmariile eliminariilor din drama totala last change
» Castigatorul Dramei Totale!
» Scoala Dramei Totale
» Aparitiile Dl-ului Nuca de Cocos in Actiunea Dramei Totale si Turneul Mondial al Dramei Totale
» Drama Totala Last Change #4 Urmariile eliminariilor din drama totala last change
» Castigatorul Dramei Totale!
» Scoala Dramei Totale
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum|
|
|